Dr. Diana Nedelcea : Începuturile creştinismului „scitic”

Începând cu secolele I-II î.H., Imperiul roman cucereşte treptat regiunile sud- dunărene; în 155 ocupă teritoriul locuit de dalmaţi, reorganizat, împreună cu alte teritorii, în provincia Illyricum. În anul 15 d.H. s-a creat provincia Moesia, împărţită în timpul împăratului Domiţian, în anul 86 d.H., în Moesia superioară (Jugoslavia de mai târziu şi Bulgaria nord-vestică) şi Moesia inferioară (Bulgaria dintre Dunăre şi Balcani şi Dobrogea) sau Schythia Minor. După întemeierea Bisericii creştine la Ierusalim (în ziua Cincizecimii), Sfinţii Apostoli îşi încep măreaţa lucrare de răspândire a creştinismului în neamurile păgâne. În Schytia Minor, cuvântul Evangheliei a fost propovăduit de Sfântul Apostol Andrei, ucenic al Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, ceea ce conferă Bisericii Ortodoxe Române titlul de Biserică Apostolică. Prezenţa Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea este atestată de Sfântul Ipolit (c.170. c.236), episcopul Eusebiu din Cezareea (265- 339/340), de călugărul Epifanie (sec. al VIII-lea), de Sinaxarul Bisericii constantinopolitane, de istoricul bizantin Nichifor Calist (sec. XIV), iar la români, pe lângă menţionarea numelui său în colinde şi creaţii folclorice, primul care consemnează această tradiţie este mitropolitul Dosoftei (în Vieţile Sfinţilor). Însăşi Sanctitatea Sa, Papa Ioan Paul al II-lea, cu prilejul vizitei apostolice în România (7-9 mai 1999), oficiază caracterul apostolic al Bisericii Ortodoxe Române, aducând un pios omagiu rolului României de ţară-punte între Orient şi Occident: „Cum e cunoscut, potrivit tradiţiei, credinţa a fost purtată în aceste ţinuturi de fratele lui Petru, Apostolul Andrei, care a pecetluit neobosita sa operă misionară prin martiriul său petrecut la Patras […]. Românie, Ţară-punte între Orient şi Occident, punct de răscruce între Europa Centrală şi cea Orientală, Românie, pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de „Grădina Maicii Domnului”, vin la tine în numele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu şi al Prea Sfintei Fecioare Maria. În pragul unui nou mileniu, întemeiază-ţi viitorul mai departe pe stânca tare a Evangheliei. Cu ajutorul lui Hristos vei fi protagonista unei noi perioade de entuziasm şi curaj. Vei fi naţiune prosperă, pământ roditor de bine, popor solidar şi făcător de pace. Dumnezeu să te ocrotească şi să te binecuvânteze mereu!” 17.

Scriitorii creştini ai primelor veacuri de creştinism mărturisesc că religia lui Iisus a pătruns la geto-daco-romani de la nordul, cât şi la cei din sudul Dunării. Astfel, Sfântul Iustin aminteşte în lucrarea sa, Dialog cu iudeul Trifan (165), de sciţii care aduc „rugăciuni şi euharistii în numele lui Iisus cel Răstignit, Părintele şi Creatorul tuturor”. În Comentariul la Evanghelia după Matei, scriitorul alexandrin Origen menţionează pe dacii şi sciţii care, „au auzit cuvântul Evangheliei” încă din secolul al II-lea. În Hristos – scrie scriitorul latin african Tertulian, în lucrarea>>>>>>>


%d blogeri au apreciat asta: