Elena Calugaru Baciu : ” Inceputurile crestinismului in Dacia si provincia romana Dacia in secolele I-IV d.H.

Romanizarea Daciei şi Creştinismul sunt două fenomene care au evoluat în paralel. Intensitatea şi creşterea romanizării au influenţat direct puterea Creştinismului.Centrele urbane sunt cele care oferă cea mai bună imagine a romanizării şi în acelaşi timp ele devin în primele trei secole ale erei noastre focarele Creştinismului.

Dar care era religia geto-dacilor înainte de creştinare?Vasile Pârvan afirma că „spre deosebire de restul tracilor, care erau politeişti „ geţii se arată în credinţele lor henoteişti*1. Părerea că la ei am avea de-a face cu un dualism, analog celui iranian nu se poate întemeia pe nici un document. În legătură cu menţiunea grecilor că zeul geto-dacilor avea un nume, el spune că aceştia i-au zis zeului din cer când Zamolxis când Gebeleizis, nume care, e de părere că sunt „simple atribute explicative ale puterii ori înfăţişării divinităţii. „Zeul unic n-avea deci nevoie de un nume propriu, ci doar de atribute explicative ale puterii sale, care era infinită şi ca atare şi atributele ar fi putut să fie oricât de numeroase. Şi totuşi chiar aceste atribute lipsesc la geţi: căci „Zamolxis e aproape exclusiv întrebuinţat, în vreme ce Gebeleizis e cu totul excepţional aici ca apelativ al Zeului suprem”. Împotriva henoteismului preconizat de Vasile Pârvan au fost: C. Daicoviciu, I.I. Russu, L. Blaga, Silviu Sanie, iar caracterul politeist al religiei geto-dace este punctul dominant exprimat în toate sintezele istoriografiei postbelice (N. Cojocaru, Creştinism ortodox). Istoricul Silviu Sanie vorbind despre religia getică menţionează: „cu toată diversitatea ei de elemmente, reprezintă o formă unitară şi închegată. Geto-dacii aveau o divinitate supremă, fie că o numeau Zamolxis sau Gebeleizis, în care credeau, cu toată dificultatea de a o înţelege la nivelul scriitorilor antici grecii, de pildă sau romanii”.

Totuşi, Niceta de Remesiana, episcop dac, scrie în textul „De symbolo” că atunci când încerca să explice catehumenilor daco-romani pe Dumnezeu-Tatăl din Crez întâmpina greutăţi deoarece mitologia păgână făcea aproape din fiecare zeu, un tată, evident, în sens deosebit de cel creştin. Astfel Niceta dă monoteismului un temei împotriva politeismului păgân, însă prezent simplu, pentru puterea de înţelegere a celor ce-l ascultau. Divinitatea geto-dacilor era concepută ca existentă în cer, e cerul senin. De aceea, dacii îi aduceau un cult celest: aveau altare şi sanctuare de adorare a zeului pe munţi înalţi(conform V. Pârvan), unde se rugau, probabil, cu credinţa de a fi mai aproape de divinitatea lor (Niceta de Ramasiana, De symbolo, în Pr.prof.dr. Ioan G.Coman, Scriitori bisericeşti…p.116)* 2.

După tradiţie, Creştinismul s-a introdus la noi încă din veacul apostolic. Se ştie că, după „Înălţarea la cer a Domnului, Sfinţii Apostoli n-au întârziat mult în Ierusalim. Ei se răspândesc în lume pentru a propovădui Evanghelia lui Iisus după cum scrie Origenes: „Toma a mers să predice Parţilor, Matei a mers în Etiopia, Bartolomeu în vestul Indiei, Ioan în Asia, Andrei în Scythia, Petru în Pont, Galatia, Bithynia şi Capodokia, Paul a mers din Ierusalim până în Illyria.Despre predicarea Evangheliei lui Iisus de către Sfântul Apostol pe teritoriul Scythiei şi însuşirea noii învăţături creştine, de timpuriu, de către geto-daci, a întocmit un studiu şi P.S.Epifanie Norocel care sintetizează menţiunile autorilor bisericeşti asupra predicii Sf.Andrei în părţile noastre, chiar prin epistola către Coloseni a Sf. Pavel care spune că „nu mai există iudeu nici elin, tăiere împrejur şi netăiere împrejur, barbar, scit, rob sau liber, ci toate şi întru toţi Hristos (Colos. III, 11).Unii istorici şi oameni ai bisericii pe baza unor date istorice presupun că în Dobrogea au existat creştini chiar din primele secole ale erei noastre.>continuare aici>>>

_____________________________________________________________________________________

PENTRU NUMERELE ANTERIOARE- apasa aici >>>>


%d blogeri au apreciat asta: